Fumez ţigări de contrabandă
Şi beau rachiu cu
sodă dres…
Viaţa mea e-o
sarabandă
În care-a morţii
pânză ţes.
Şi cum caustică e
soda
Pusă-n poşirca ce o
beau –
Caustică îmi e şi oda
Cântată ţării-n care
stau.
Ştiu: ţara mea n-are
vreo vină
Că-i cârmuită de
pigmei,
Care mereu îmi dau
pricină
De-a-i înjura cu mult
temei.
Beţivi îmi sunt
conducătorii –
Deci, eu de ce n-aş
fi beţiv?!
Vai! Tot mai greu
m-apasă norii
Veacului sterp şi
prea parşiv.
Incert îmi este
viitorul –
Şi de nimic e-al meu
prezent…
În gol îmi calcă,
strâmb, piciorul –
Ca om, mă simt
inexistent.
Sunt sfătuit să plec
din ţară,
Pe-aiurea să-mi
găsesc un rost…
Dară şi câinii de
pe-afară
Stau cu covrigii-n
cozi cam prost.
Cândva eram plin de
visare –
Speranţe îmi băteau
în geam…
Eram copac plin de
vigoare –
Azi nu mă pot numi
nici ram.
Căci anotimpuri de
tristeţe
Speranţele mi le-au
ucis…
Golit de vise şi
tandreţe –
Să mai trăiesc - nu
sunt decis.
…Fumez ţigări de
contrabandă -
Rachiul rău
m-a-mbătrânit…
Viaţa mea-i o
sarabandă
În care-n rele-s
învechit…
.jpg)
