Blog Archive

miercuri, 19 iunie 2013

Pianul lui Franz Liszt din 1881, descoperit la Turda

In timp ce intregul glob a celebrat în anul 2011 200 de ani de la naşterea celui mai mare pianist din toate timpurile, Franz Liszt, Mesagerul de Cluj a descoperit pianul la care a cântat muzicianul la Bratislava, in 1881. Instrumentul marca Bosendorfer a fost scos la lumină din pivniţa de sub turnul de piatră al Bisericii Reformate-Calvine din Turda.
În urmă cu 120 de ani "zeul cu mâini de aur", cum era numit Franz Liszt, concerta în faţa a mii de oameni în capitala Slovaciei, Bratislava. Pianul, un Bosendorfer produs de fabrica austriaca în 1860 din lemn de nuc, a fost împrumutat de Franz Liszt de la un anume Szapáry István din Viena. Era una dintre ultimele performante ale artistului pe o scena europeana, inainte de a muri, in 1886. 
Atestat printr-o inscripţie şi descris până in cel mai mic amanunt de catre istorici, pianul la care a cântat atunci Franz Liszt a fost găsit în anul 2011 într-o pivniţă  întunecoasă din Turda, acoperit de păianjeni. Părăsit de fostul proprietar, un anume Geza Sogor din satul Bădeni de lângă Turda, pianul a ajuns să fie depozitat, de 4 ani, sub turnul din piatră a celei mai vechi biserici din Turda (Biserica Reformată-Calvină). Existenţa instrumentului extrem de valoros, ce ar trebui sa ocupe un loc de onoare in marile muzee europene, a fost descoperita de catre organizatorii Festivalului "Liszt 200", respectiv de directorii Operei Maghiare din Cluj-Napoca, Szep Gyula si  Horvath Jozsef.
La 35 km de Cluj, în pivniţa turnului de piatră al Bisericii Reformate-Calvine din Turda, acoperit de mormane de cărţi, rafturi şi cutii de carton, celebrul pian pe care a cântat Liszt in 1881 la Bratislava era acoperit de praf şi îmbrăcat în pânze de păianjeni. Preotul paroh Nagy Albert nici nu bănuise ce comoară ascunde magazia inghesuită. Câţiva muncitori ce construiau o anexă in curtea bisericii au venit să dea o mână de ajutor la scoaterea pianului afară. La lumina zilei, instrumentul din lemn de nuc şi-a arătat pe deplin vârsta: vopsea crăpată, picioare anchilozate, clape îngălbenite de timp. La prima atingere, o notă dulce iese de sub capacul scorojit. După un secol si jumatate de când a fost scos de pe porţile fabricii Bosendorfer din Austria, minunăţia încă ştie să scoată sunete armonioase. 
Pianul este descris in amănunt in cartea "România şi marii maeştri ai muzicii", publicată de istoricul Istvan Lakatos in 1971. Cititorul află din carte că pianul a apartinut lui Szapáry István din Viena şi că a fost imprumutat de la acesta chiar de către marele artist, unul dintre motive fiind acela că avea deja 20 de ani de la fabricatie şi suna mai bine decât oricând. Pianul are 2,33 m lungime si 1,38 m lăţime, 50 clape albe şi 35 clape negre. Tot de la Istvan Lakatos aflăm cum a ajuns pianul la Cluj, in urma mai multor moşteniri, la familia nobiliară Bethlen. Inainte de a fi adus in Ardeal, pianul a fost restaurat si a fost premiat la o expoziţie din Londra.
Directorul artistic al Operei Maghiare din Cluj, care a descoperit pianul, a ajuns la el tot cu ajutorul lui Istvan Lakatos: "Pregătind festivalul am citit articolul lui, care face mentiunea existentei unui Bosendorfer si spune şi numele proprietarului de la 1960. După câteva săptămâni de căutări, am aflat că se află la o biserica reformată din Turda".
Preotul paroh Nagy Albert descoperă sub capac inscriptia care atestă autenticitatea obiectului: "Pe 4 aprilie 1881 la Bratislava pe acest pian a dat concert Franz Liszt". Deşi sunt constienti de valoarea pianului, reprezentanţii Operei Maghiare din Cluj spun că nu au unde să-l expună. Oricum, pentru inceput instrumentul ar trebui restaurat, chiar dacă vechimea lui afecteaza calitatea notelor muzicale. "Probabil ca va veni si vremea sa se gaseasca bani pentru a repara pianul, pentru a-l aduce la Cluj, si a-l expune. Cred că ar merita sa fie pastrat undeva in Cluj. Noi am dorit sa propunem acelasi loc unde a cântat Liszt, in Sala Reduta din Cluj-Napoca", este de părere Horvath Joszef, organizator al Festivalului "Liszt 200". 
De-a lungul carierei sale, Franz Liszt a concertat in mai multe rânduri la Cluj-Napoca, in anii 1846 si 1879. Era primit ca o vedeta, cu muzică de fanfară si torte, si deseori insotit de sute de tineri până la portile hanului in care poposea. Cu saptamani inainte ca el să ajungă la Cluj, in capitala Ardealului se organizau tot felul de banchete in cinstea lui. Multe dintre concertele artistului erau caritabile.
1879 este anul ultimei vizite in Transilvania a lui Franz Liszt.
La "Liceul Bathory Istvan" din Cluj se află un alt pian la care se presupune că a cântat Franz Liszt, cu ocazia concertului din 1879 la Cluj.

 sursa - Mesagerul de Cluj