ÎNGROPI UN VIS? –Popa Ines Vanda

Delir de toamnă, un miraj, 
Brodând cu frunze nostalgii, 
Dorințe stranii, în sevraj 
Cu tot ce n-ai putut să-mi fii!

Nuanțe vesele-n descânt
Se răzvrătesc în simfonii,
Același dor purtat de vânt
În menuet de agonii.

De necuprins și ne-nțeles
Un dor hoinar, adânc de văi,
Te tot așteaptă, necules,
Eu lăcrimez prin ochii tăi.

Amestec de culori și cer
Separă umbre de nimic,
Aroma toamnei, mac stingher,
Lipsesc prea mult, lipsești un pic...

Îți povestesc de cum eram,
Fără trădări, fără trecut.
Să nu fii știut? Poate visam!
Boboc de mac din vis pierdut!

Atât de-aproape și străini
În ploi de dor învolburate,
Ce tristă toamnă, de mălini,
Noi două umbre-mbrătișate!

Miresme cu boboci de mac
Cu vagi arome de-amintiri,
Îți înfloresc! Promit! Să tac?
Îngropi un vis? Dar mă respiri!