sâmbătă, 26 decembrie 2015

Un blues de iarnă de Emil Marian

Un blues și-un rock și-un lemn pe foc,
Pălinca-i coaptă în pahar,
Iar blues-ul arde iar pe jar,
Aș vrea să dorm, dar somnul...ioc.

Azi ne-am certat, m-ai pălmuit
Și nu-mi mai arde nici un dor,
Beau mult cu poftă și cu spor
Și aș uita că te-am iubit...

Dar dragostea, copil pribeag,
S-a răsculat din nou în trup
Și-așa îmi vine ca să rup
Din mine, sufletul beteag.

Mă lupt cu somnul, dar mă-nvinge,
Adorm șezând cu capu'-n piept,
Nimic pe lume nu e drept
Și inima în piept îmi plânge.

Iar te visez și-a ta iubire
În somn o simt ca pe-un balsam,
Iubitul tău iarași eram,
Plutind năuc prin fericire.

Și rock-ul trece-acum în blues,
Cântând de dor și de tristețe,
Cu amintiri din tinerețe,
Șoptind iubirea în auz...