Blog Archive

miercuri, 3 august 2016

Renovarea teatrului Alla Scala din Milano

Proiect :       Mario Botta
Colaboratori: BMS, Milano
Responsabil  Elisabetta Fabbri   
renovare:
Durata:         2002-2004
Client:           Municipalitatea Milano
Teatrul Scala din Milano in sec. al XIX-lea

Acest proiect, coordonat de Mario Botta, a demarat în mai 2002 şi s-a finalizat în decembrie 2004, când s-a ridicat cortina, sezonul deschizându-se cu acelaşi spectacol ce fusese pus în scenă în 1778, la inaugurarea Teatrului. În cele aproape 30 de luni, cât au durat lucrările, s-au parcurs toate cele patru etape prevăzute în proiectul de arhitectură: restaurarea, construirea turnului în care se află scena, desfiinţarea anexelor de pe acoperişuri şi restructurarea lor de-a lungul Via Filodrammatici şi, ulterior, înlocuirea fostei clădiri a băncii San Paolo, aflate la unul dintre vârfurile triunghiului în care este înscris Teatrul.
Prima componentă, aceea de restaurare, a fost gândită ca o recuperare punctuală, conservatoare, a ceea ce realizase Giuseppe Piermarini, arhitectul care a conceput proiectul original, reprezentant al şcolii neoclasice. Prin urmare, auditoriumul conceput de acesta, precum şi fostul Casino Ricordi, construit în secolul al IXI-lea, au fost vizate de acest demers, prin care s-a urmărit o revenire la structura originală, fiind astfel înlăturate elemente construite în cei peste două sute de ani de istorie ai acestui loc.
Dat fiind faptul că dezvoltarea acestei „instituţii” a atras după sine şi crearea unor corpuri funcţionale anexe, care au fost construite independent unul de celălalt de-a lungul anilor şi, totodată, modificările operate în urma distrugerilor provocate de bombardamentele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, proiectul de faţă a optat pentru epurarea acestor inserturi şi reintegrarea funcţiunilor într-un alt ansamblu. Înălţarea nivelului podelelor din staluri şi renunţarea la covoare pentru a pune în valoare marmura coridoarelor şi podelele veneţiene au fost singurele schimbări operate în cadrul acestei etape, restul fiind restaurat până la cel mai mic detaliu, păstrându-se inclusiv culorile specifice, auriu şi roşu, precum şi desenele ornamentale.
Construirea volumului-turn, în care se află scena, reprezintă unul dintre principalele nuclee ale acestui proiect, deoarece presupune atât o mare concentrare de funcţii, cât şi o adaptare la noile cerinţe ale structurii tehnice. Acoperişul se află la o înălţime de 37,80 m, în timp ce spaţiul destinat orchestrei a presupus o excavare de 16 metri sub nivelul străzii. În spatele acestui turn, au fost construite şase săli de repetiţii, cu aceeaşi înălţime ca şi turnul.
Elementele anexate de-a lungul timpului la nivelul acoperişurilor au fost desfiinţate, fiind translatate de-a lungul Via Filodrammatici, intenţia fiind aceea de a reveni la faţada originală. La rândul lor, anexele din curtea fostului Casino Ricordi au fost demolate, locul acestor fiind luat de un singur volum eliptic, în care se concentrează diverse funcţiuni, de la garderobe, la cantină.
 Intervenţia arhitecturală nu s-a limitat la recuperarea amprentei iniţiale, ci a reintegrat-o în contextul actual al oraşului, atât turnul, cât şi elipsa nou construite având autonomie stilistică ce contrastează cu aspectele figurative ale proiectului iniţial.
Sursa - igloo.ro