miercuri, 27 iunie 2012

Himera de Emil Marian


Inchid ochii şi-ncerc să adorm
Gîndul la tine mă bîntuie
Incepe iaraşi un vis diform
Şi cad iarăşi în iluzie.

Iubirea noastr-a fost himeră,
Poveste de-nceput de viaţă,
Te alintam, tu baiaderă!
Acum mă simt ca o paiaţă.

Şi planuri multe, cam o mie,
Erau visate împreună.
Au disparut. Ce  nebunie!
Zburate într-o săptămîna.

Dar numai paie- avuşi pe foc,
Şi foarte iute-ai inteţit,
Ceva ce pare-acum un joc,
Mă întreb cumva de m-ai iubit…

Şi astfel m-am îmbolnăvit,
Cînd am căzut din Paradis
De-a tale vorbe adormit.
Nu-mi vine-a crede c-a fost  vis.

De-a mea iubire ai fugit,
Îmi pare că ai fost un fum,
Şi pentru ce-am păcătuit,
În loc de inimă am scrum!