Adriaen de Vries (Haga 1556-1626 Praga)

A fost sculptor manierist,născut în Țările de Jos, al cărui stil internațional a trecut pragul pentru a barocului , a excelat în modelarea rafinat și turnarea bronz și în manipularea patină și a devenit cel mai faimos european sculptor al generației sale. De asemenea, el a excelat în draughtsmanship.

Cariera lui Adriaen de Vries simbolizeaza internaționalismul perioadei de manierist târziu. El s-a născut în Haga, instruit în Italia, și a lucrat în principal în Praga.Putin se stia despre De Vries până în 1581, când era un asistent in atelierul lui Giambologna florentin. Acolo a antrenat ca un bronzeworker și absorbit o mare parte din stilul lui Giambologna manierist sofisticat. Asociației De Vries cu Rudolf al II-lea, Împărat Roman, a cărui rare opere de artă au fost cea mai mare colectie de vârstă, a început în 1593. El a devenit sculptor instanță în 1601. Dintre lucrările lui de Vries pentru monarhul sihastru a fost o ușurare de bronz reprezentând lui Rudolf 1585 decretul imperial că pictura ar trebui să fie luata în considerare, printre artele liberale. Ideea că artiștii vizuali ar trebui să fie ridicat deasupra nivelului de meșteșugari dezvoltata în timpul Renașterii italiene,făcut oficial de Rudolf al II-lea. După moartea lui Rudolf, în 1612, De Vries a continuat să lucreze pentru clientii aristocratici, creând numeroase monumente funerare, de viață-sculpturi, fântâni, și fonturi bisericii. În stilul său târziu, el a lucrat in bronz pentru a crea un efect de moale,de vag.

Ca multi alti sculptori, De Vries avut tendința de a lucra în proiecte pe hârtie înainte de realizarea lor în trei-dimensiuni ca formă. Acest aspect al operei lui De Vries a fost recunoscut în ultimele decenii: întrucât numai o singură foaie, a fost cunoscuta în 1967, aproximativ o duzină de desene au fost identificate astăzi.

Sursa - http://artapeintelesultuturor.blogspot.com

Autorul chipului Mântuitorului din Rio este sculptorul gălăţean Gheorghe Leonida

De celebra statuie a lui Iisus din Rio de Janeiro a auzit toată lumea, însă foarte puţini ştiu că autorul chipului Mântuitorului este sculptorul gălăţean Gheorghe Leonida.
Provenit dintr-o familie care a dat numeroase personalităţi (dintre care Eliza Leonida-Zamfirescu şi Adela Leonida-Paul, surorile sale, au apărut şi în cadrul acestei rubrici), Gheorghe Leonida s-a născut la Galaţi, în 1892 (1893, după alte surse).
Cum tatăl său, ofiţer de carieră, a fost nevoit să plece din Galaţi, Gheorghe a absolvit liceul la Bucureşti, unde apoi a urmat Conservatorul de Arte Frumoase, secţia sculptură. Şi-a făcut debutul în 1915, la un salon naţional. După ce a luptat în Primul Război Mondial, şi-a continuat studiile de artă în Italia, timp de trei ani, iar operele sale au fost încununate cu mari premii la Roma (pentru lucrarea „Reveil”) şi la Paris („Le Diable”).

În 1925, s-a mutat în capitala Franţei, unde Paul Landowsky tocmai primise comanda pentru statuia Cristo Redentor (Cristos Mântuitorul). Unanim recunoscut pentru expresivitatea chipurilor pe care le realiza, Gheorghe Leonida a fost angajat de Landowsky să sculpteze capul monumentalei statui a lui Iisus. Începută în 1926, întreaga lucrare a fost finalizată în 1931 şi a devenit în timp un adevărat simbol al Americii Latine. Cu o înălţime totală de 38 de metri (numai capul are 3,75 metri) şi o greutate de 1.145 de tone, Cristo Redentor este considerată una dintre minunile lumii moderne.

Revenit în ţară, Gheorghe Leonida a continuat să sculpteze, însă a murit la numai 49 de ani, în primăvara lui 1942, căzând de pe acoperişul casei familiei sale din Bucureşti, în timp ce culegea flori de tei.

Regimul comunist i-a minimalizat opera, din cauza faptului că Leonida a sculptat mai multe busturi ale membrilor Casei Regale, astfel că faimoasa sa contribuţie la minunea din Rio a rămas uitată. Lucrările sale se află în principal la Castelul Bran şi la Muzeul Naţional de Artă, dar pot fi admirate şi la alte mari muzee bucureştene.

Sursa:
http://www.viata-libera.ro/component/k2/51613-galati-viata-libera-galateni-care-au-uimit-lumea-gheorghe-leonid

Creioane

Un Creion-Marker, înainte de a pune în cutie un creion obişnuit, i-a dat acestuia 5 sfaturi: 1.  Tot ce vei face,  ÎNTOTDEAUNA VA LĂSA URME; 2.  ORICÂND poţi să-ţi corectezi  greşelile ce le-ai făcut; 3.  Ceea ce e – cu adevărat – IMPORTANT, este Ceea Ce se află ÎN TINE; 4.  În Viaţă,  vei depăşi ascuţişurile dureroase, căci ele te vor face mai bun; 5.  Pentru a deveni cel mai bun creion, trebuie să te laşi dus de mână, pentru a fi ghidat de mâna ce te ţine. Noi toţi avem nevoie ca – în mod constant – să fim... `ascuţiţi´! Această parabolă te poate încuraja să afli căTU eşti o persoană SPECIALĂ, cu TALENTE şi ABILITĂŢI UNICE, DĂRUITE DE DUMNEZEU. NUMAI TU POŢI REALIZA SCOPUL PENTRU CARE AI FOST NĂSCUT SĂ-L ÎMPLINEŞTI. Nu te lăsa NICIODATĂ  descurajat sau să gândeşti că viaţa ta ar fi nesemnificativă şi că nu o poţi schimba,şi, precum creionul, MEREU aminteşte-ţi că CEA MAI IMPORTANTĂ PARTE A CEEA CE EŞTI – CU ADEVĂRAT SE AFLĂ ÎN TINE şi, apoi, LASĂ-TE GHIDAT  DE MÂNA LUI DUMNEZEU! „Nu-ţi pune cheia fericirii tale în buzunarul alcuiva. Pune-o în al tău!” Autor necunoscut

Artă şi tradiţie la Codlea

Rânduri, gânduri şi interogaţii formulate de:

Vali Zăvoianu

________________________________________________

Pe 6 aprilie, cu ocazia unei lansări de carte am poposit în inima ţării, la Codlea, un orăşel cald şi primitor, cu oameni speciali, fiecare cu o amprentă sufletească aparte.

În cadrul evenimentului a avut loc şi o expoziţie uimitoare, de artă plastică, avându-l ca autor pe Marius Diaconu.

Lucrările m-au impresionat profund, ca şi omul care le-a creat.

Din dorinţa de a face cunoscută experienţa întâlnirii cu artistul plastic Marius Diaconu am realizat un dialog cu domnia sa.

Vali Zăvoianu: - Marius Diaconu, creaţiile tale sunt uimitoare! Totuşi puţină lume te cunoaşte. Ce ar trebui să ştie lumea despre tine şi arta ta? Cine este Marius Diaconu?

Marius Diaconu: – …sunt un om simplu. Iubesc frumosul. Sunt crescut, de mic, într-un atelier de ceramică, unde a apărut şi dragostea de modelaj. După 20 de ani am ajuns să fiu dependent de acest stil de viaţă.

- Care este parcursul tău artistic? Ştiu că ai expus şi în afara graniţelor ţării, astfel valoarea artei tale fiind reconfirmată.

- Am început să lucrez de la vârsta de 11 ani, prima participare fiind la Muzeul Astra Sibiu. Având onoarea de a putea bucura ochii şi sufletele celor ce au vizitat târgurile şi expoziţiile, am fost invitat la tot mai multe evenimente de acest fel, din ţară şi străinătate. Pot enumera Bucureşti, Galaţi, Oradea, Cluj, Vâlcea, Constanţa, Iaşi, Braşov…etc. În afara graniţelor: Ungaria, Germania, Franţa, Austria, Belgia, SUA, China, Japonia.

- De ce temele lucrărilor tale, se referă la daci, la ţăranul român şi viaţa satului, la istorie?

- De ce… daci? Ca să avem identitate trebuie să cunoaştem rădăcinile noastre. Iar ţăranul român completează acest univers al satului, fără de care nu am avea sensul naţional. Tradiţia pentru mine este un punct vital, al vieţii fiecărui român.

- Ce înseamnă pentru tine a fi român…şi România?

- Pentru mine român este acel om care iubeşte necondiţionat această ţară. România este sursa mea de viaţă şi inspiraţie. Deşi pare utopic, eu nu îmi doresc o „ţară ca afară”.

- Iubeşti copiii. Lucrezi cu copii şi transmiţi mai departe arta de a lucra cu lutul. Ce crezi că înseamnă pentru viitor această zestre, pe care o sădeşti în sufletele lor?

- Copiii sunt viitorul oricărei ţări şi dacă nu moştenesc tradiţia şi istoria ţării, în care s-au născut se va pierde identitatea noastră. Încercarea mea, în proiectul umanitar, pe care îl desfăşor, cu succes, de 3 ani, în Şcoala Atelier este de a oferi o altfel de perspectivă, asupra condiţiei românului de azi, prin tradiţia populară.

- Ce ar însemna un făgaş normal, al artei, în România, în viziunea ta şi ce anume ţi-ai dori pentru viitor, ca artist?

- În primul rând sănătate şi putere de muncă. România are nevoie de oameni care să investească în artă şi să protejeze arta, tradiţia şi frumosul în general. Cred că dacă acest deziderat ar fi realizat, arta ar intra, de la sine, pe un făgaş normal.

- Suntem în pragul Sărbătorilor de Paşti. Ce ai dori să urezi românilor în general şi… codlenilor în special?

- Un Paşti Fericit şi bucurie în suflet. Dacă iubim frumosul atunci suntem mai bogaţi.

- Mulţumesc Marius Diaconu! Sărbători fericite şi ţie!

Sursa _ http://www.ionpetrescu.ro/2012/04/14/arta-si-traditie-la-codlea/