Iubita mea verde-albastră
Departe eşti acum de mine
Uitată e iubirea noastră
Nu mai am veste de la tine.
Sunt rătăcit acum departe,
Pierdut în mine şi în lume,
Răceala vieţii ne desparte
Uitatu-mi-ai şi al meu nume.
Îmi amintesc de vremuri duse,
Cînd seara îmi dădeai bineţe,
Dulcile şoapte sunt apuse,
Flămînd îs acum de tandreţe.
Iar între noi e depărtarea
Ce ne-mpresoară peste poate,
Ocean de linişte şi marea,
Ce ne apropie de moarte.
Tînjesc la clipele trecute,
Cînd ne scriam mii de prostii,
La mărunţişurile-avute,
Cînd eram puri ca doi copii.
Vorbele noastre le-mpleteam
În lumea plină de iubire,
Si in saruturi ne scuturam,
Acuma totul e amintire.
Aş vrea iubito de mă zăreşti
Cînd ochii ţi-i ridici spre astre
A ta iubire să-mi şopteşti,
Tu cu priviri verzi şi albastre.
.jpg)
