Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 18
Noiembrie/1 Decembrie 1918
I. Adunarea Națională
a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin
reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1
Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor
locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul
inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș,
Tisa și Dunăre.
II. Adunarea
Națională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la
întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.
III. În legătură cu
aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea
Națională proclamă următoarele:
§ Deplină libertate națională pentru toate
popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în
limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de
reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu
numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
§ Egală îndreptățire și deplină libertate
autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
§ Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat
democratic pe toate tărâmurile vieții publice. Votul obștesc, direct, egal,
secret, pe comune, în mod proporțional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de
ani la reprezentarea în comune, județe ori parlament.
§ Desăvârșită libertate de presă, asociere și
întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omenești.
Reforma agrară
radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăților, în special a
proprietăților mari. În baza acestei conscrieri, desființând fidei-comisele și
în temeiul dreptului de a micșora după trebuință latifundiile, i se va face
posibil țăranului să-și creeze o proprietate (arător, pășune, pădure) cel puțin
atât cât o să poată munci el și familia lui. Principiul conducător al acestei
politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte,
potențarea producțiunii.
§ Muncitorimei industriale i se asigură
aceleași drepturi și avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state
industriale din Apus.
IV. Adunarea
Națională dă expresie dorinței sale, ca congresul de pace să înfăptuiască
comuniunea națiunilor libere în așa chip, ca dreptatea și libertatea să fie
asigurate pentru toate națiunile mari și mici, deopotrivă, iar în viitor să se
elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaționale.
V. Românii adunați în
această Adunare Națională salută pe frații lor din Bucovina, scăpați din jugul
Monarhiei austro-ungare și uniți cu țara mamă România.
VI. Adunarea
Națională salută cu iubire și entuziasm liberarea națiunilor subjugate până
aici în Monarhia austro-ungară, anume națiunile: cehoslovacă, austro-germană,
iugoslavă, polonă și ruteană și hotărăște ca acest salut al său să se aducă la
cunoștința tuturor acelor națiuni.
VII. Adunarea
Națională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în
acest război și-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind
pentru libertatea și unitatea națiunii române.
VIII. Adunarea
Națională dă expresiune mulțumirei și admirațiunei sale tuturor Puterilor
Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui dușman
pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizațiunea de ghiarele
barbariei.
IX. Pentru conducerea
mai departe a afacerilor națiunei române din Transilvania, Banat și Țara
Ungurească, Adunarea Națională hotărăște instituirea unui Mare Sfat Național
Român, care va avea toată îndreptățirea să reprezinte națiunea română oricând
și pretutindeni față de toate națiunile lumii și să ia toate dispozițiunile pe
care le va afla necesare în interesul națiunii.
.jpg)
