Credincioşii
ortodocşi sărbătoresc Schimbarea la Faţă a lui Iisus Hristos, socotită zi
de hotar pentru vară. Această zi are o semnificaţie aparte, fiindu-i asociate
mai multe superstiţii, credinţe şi obiceiuri.
Schimbarea la Faţă a lui Iisus Hristos are ca semnificaţie momentul în care apostolii Mântuitorului, aflaţi pe Muntele Tabor, s-au convins că acesta nu este doar un prooroc al lui Dumnezeu, ci Fiul Său. Pe Muntele Tabor, pe când Iisus se ruga, apostolii, moleşiţi de somn, au tresărit deodată la o privelişte nemaivăzută: chipul Mântuitorului s-a făcut altul, faţa Lui strălucea ca soarele, iar hainele Lui se făcuseră albe că zăpada. Imediat, însă, au avut parte de un alt lucru neobişnuit: în această lumină, doi bărbaţi stăteau de vorba cu Iisus despre patima şi moartea Sa în Ierusalim. Este vorba despre marii prooroci ai Vechiului Testament, Moise şi Ilie. Semnificaţia tainică a acestei sărbători este vederea lui Dumnezeu şi transfigurarea omului, posibilitatea lui de a se îndumnezei încă din viaţa aceasta.
6 august, începutul toamnei
Schimbarea la Faţă a lui Iisus Hristos are ca semnificaţie momentul în care apostolii Mântuitorului, aflaţi pe Muntele Tabor, s-au convins că acesta nu este doar un prooroc al lui Dumnezeu, ci Fiul Său. Pe Muntele Tabor, pe când Iisus se ruga, apostolii, moleşiţi de somn, au tresărit deodată la o privelişte nemaivăzută: chipul Mântuitorului s-a făcut altul, faţa Lui strălucea ca soarele, iar hainele Lui se făcuseră albe că zăpada. Imediat, însă, au avut parte de un alt lucru neobişnuit: în această lumină, doi bărbaţi stăteau de vorba cu Iisus despre patima şi moartea Sa în Ierusalim. Este vorba despre marii prooroci ai Vechiului Testament, Moise şi Ilie. Semnificaţia tainică a acestei sărbători este vederea lui Dumnezeu şi transfigurarea omului, posibilitatea lui de a se îndumnezei încă din viaţa aceasta.
6 august, începutul toamnei
În popor, această sărbătoare este prăznuită pe
data de 6 august şi este privită şi ca începutul toamnei. Schimbarea la Faţă
mai este numită şi Obrejenia, denumire ce vine din slavonă şi înseamnă
transformare, schimbare. Denumirea în limbă greacă a sărbătorii este
Metamorphosis (transfigurarea). Sfântul Antim Ivireanul o numeşte sugestiv
Dumnezeiasca Înfrumuseţare a lui Hristos.
Superstiţii legate de această zi
În
satele româneşti încă mai este păstrat viu spiritul acestei sărbători, de care
sunt legate o serie întreagă de obiceiuri, tradiţii şi superstiţii.
Se spune că cei care nu ţin această sărbătoare vor fi uscaţi şi
gălbejiţi ca florile care de acum încep să se veştejească. Cine spală haine în
această zi va fi năpădit de păduchi şi ploşniţe. Fetelor care se spală în
această zi nu le mai creşte părul, aşa cum nu mai creşte iarba. Despre
oamenii care nu-şi văd umbra capului la răsăritul soarelui, în dimineaţa zilei,
se spune că vor muri până la sfârşitul anului. În această zi nu este
bine să te cerţi cu nimeni şi nici să fii certat de către cineva, că aşa vei fi
tot anul. Oamenii care se roagă în această zi să scape de o patimă sigur vor fi
vindecaţi. Femeile însărcinate, dacă vor ţine această zi, vor avea o naştere
uşoară şi copii sănătoşi. Biserica a rânduit ca, de sărbătoarea
Schimbării la Faţă, să se facă dezlegare la peşte pentru bucuria praznicului,
ce are loc în timpul postului Sfintei Marii.
Se sfinţesc grădinile
În această perioadă să sfinţesc grădinile,
boabele de grâu pentru semănat, recoltele. Credincioşii duc la biserică
prinoase din roadele pe care le au pentru a fi binecuvântate de preot şi
împărţite celor sărmani. De asemenea, viii nu trebuie să-i uite nici pe cei
trecuţi în nefiinţă, ci să facă pomană în amintirea şi pentru sufletul
acestora. Din 6 august, toamna începe să-şi intre în drepturi. De
acum înainte, iarbă nu mai creşte, păsările se pregătesc să plece spre ţările
calde, insectele se pregătesc să intre în pământ. Frunzele copacilor încep să
ruginească. Dacă în Ziua Schimbării la Faţă vremea este însorită şi plăcută,
toamnă va fi una roditoare şi îmbelşugată. În schimb, dacă plouă, toamna va fi
una mohorâta. În popor se spune că, dacă în postul Adormirii Maicii Domnului
plouă mult, iarnă care va veni va fi una plină de ninsori. Este
bine ca, până la această dată, ţăranii să termine de cosit şi de adunat fânul.
De acum încolo iarbă şi florile doar îmbătrânesc, diminuând calitatea furajului.
Acum se culeg şi ultimele plante de leac. În această zi se poate începe şi
gustatul boabelor de struguri. Deşi încă nu sunt coapte şi ţi se sterpezeşte
gura de la ele, tradiţia le atribuie un rol vindecător şi se spune că sunt bune
de leac pentru cei care au intestinele sensibile.
Nu mai dormiţi afară!
Manastirea de pe munteleTabor