Sfantul Efrem Sirul:
“Eu, Efrem cel prea
mic si pacatos si plin de greseli, cum voi putea sa spun cele mai presus de
puterea mea ?
Dar de vreme ce
Mantuitorul plin de a Sa milostivire, pe cei neintelepti i-a invatat
intelepciunea si prin ei pe credinciosii de pretutindeni i-a Luminat; si pe a
noastra limba cu indestulare o va lamuri spre folosul si zidirea mea, a celui
ce zic, si a tuturor ascultatorilor, si voi grai intru durere si voi spune
intru suspinuri pentru sfarsitul lumii acesteia de acum, si pentru cel fara de
rusine si cumplit balaur (adica Antihrist) cel ce va tulbura toate de sub cer,
si sa bage teama si spaima si cumplita necredinta in inimile oamenilor… Va face
aratari, semne si infricosari, incat, de ar putea sa amageasca si pe cei alesi.
Si se va sargui ca pe toti sa-i insele cu mincinoasele semne, cu naluciri de
aratari vrajitoresti si cu fermecatoriile care se vor face de el…
Caci cu ingaduinta
lui Dumnezeu va lua stapanire ca sa insele lumea, fiindca s-au inmultit
paganatatile oamenilor, si pretutindeni se lucreaza tot felul de lucruri
cumplite… Pentru aceasta Dumnezeu va slobozi a fi ispitita lumea cu duhul
inselaciunii, pentru paganatatea oamenilor. De vreme ce asa au voit oamenii a
se departa de Dumnezeu si a iubi pe vicleanul. Mare nevointa va fi fratilor in
vremurile acelea, mai ales celor credinciosi, cand se vor savarsi semne si
minuni de insusi balaurul cel cu multe stapaniri; cand se va arata ca un
Dumnezeu, cu naluciri infricosate, zburand in vazduh, si toti dracii ca ingerii
inaltandu-se inaintea tiranului. Si va striga cu tarie schimbandu-si chipul si
infricosand fara de masura pe toti oamenii. Atunci fratilor, oare cine se va
afla ingradit si neclintit petrecand? Avand in sufletul sau semnul Unuia-Nascut
Fiului lui Dumnezeu, adica sfanta Lui venire.
Si in vremea aceea nu
va fi slabire pe pamant, si marea vazandu-o toata lumea tulburata, va fugi
fiecare sa se ascunda in munti. Unii vor muri de foame, altii de sete se vor
topi ca ceara. Si nu va fi cine sa-i miluiasca pe ei. Atunci vor vedea toate
fetele lacrimand si cu durere intreband: Nu cumva se afla vreun grai a lui
Dumnezeu pe pamant? Si nu vor auzi de nicaieri raspuns…
Cine va suferi zilele acelea? Si cine va rabda necazul cel nesuferit, cand vor vedea amestecarea popoarelor care vor veni de la marginile pamantului, pentru vederea tiranului. Multi se vor inchina inaintea spurcatului si vor striga cu cutremur, incat si locul se va clatina de strigatele lor, zicand: Tu esti mantuitorul nostru… Atunci marea se va tulbura si pamantul se va usca. Cerurile nu vor ploua si sadurile se vor usca. Si toti cei ce vor fi pe pamant, de la rasarit pana la apus vor fugi cu multa frica. Si iarasi cei ce vor fi in partile de apus vor fugi in rasarit cu cutremur…
Luand atunci
obraznicul stapanirea, va trimite pe draci in toata lumea, ca sa propovaduiasca
cu indrazneala, ca s-a aratat cu slava: Veniti de-l vedeti pe el. Cine oare va
avea suflet de diamant, ca sa sufere vitejeste toate smintelile acelea? Cine
oare va fi acest om precum am zis, ca toti ingerii sa-l fericeasca pe el? Caci
eu fratilor, iubitor de Hristos, desavarsit m-am infricosat numai din pomenirea
balaurului, cugetand intru sine necazul ce va sa fie asupra oamenilor in vremea
aceea, si in ce fel se va arata acest balaur pangarit asupra neamului omenesc.
Insa sfintilor mai cumplit se va arata. Ca vor fi multi cei ce se vor arata
bine placuti lui Dumnezeu, care vor putea scapa prin munti si dealuri si locuri
pustii, cu multe rugaciuni si plangeri nesuferite. Ca vazandu-i Dumnezeu in asa
plangere nemangaiata si intru credinta curata, se va milostivi spre dansii ca
un Parinte milostiv, iubitor de fii, si-i va pazi pe ei unde se vor ascunde. Ca
prea pangaritul nu va inceta sa caute pe sfinti pe pamant si pe mare, socotind
ca stapaneste tot pamantul. Si pe toti ii va supune, si va socoti ca se poate
impotrivi lui Dumnezeu din cer, nestiind ticalosul neputinta sa si mandria
pentru care a cazut…
Cu toate acestea va
tulbura pamantul, va infricosa cu semnele sale vrajitoresti pe toti. Si in
vremea aceea nu va fi slabire pe pamant, ci necaz mare, tulburare si necaz,
moarte si foamete peste tot pamantul. Ca insusi Domnul a zis: “Ca unele ca
acestea nu s-au facut de la intemeierea lumii”. Iar noi pacatosii, cu ce vom
asemana acele nevoi peste masura de mari? Insa, sa-si puna fiecare in mintea sa
cuvintele Mantuitorului, cum ca, pentru nevoia si necazul cel prea mare, va scurta
zilele acelea prin milostivirea Sa.
Viteaz suflet va fi
acela care va putea sa-si tina viata atunci in mijlocul smintelilor; Ca daca
putin va slabi credinta sa, lesne va fi inconjurat si va fi robit de semnele
balaurului celui rau si viclean. Si neiertat se va afla unul ca acesta in ziua
judecatii, ca insusi lui-si vanzator se va afla, ca cel ce a crezut tiranului
de buna voie. De multe rugaciuni si lacrimi avem trebuinta, o, fratilor! ca sa
fie cineva dintre noi intarit intru ispite. Fiindca multe vor fi nalucirile
fiarei. Caci luptator impotriva lui Dumnezeu fiind, va voi sa le piarda pe
toate …
Luati aminte, fratii mei! Covarsirea fiarei si mestesugirea ei de la pantece incepe. Caci dupa ce va fi stramtorat cineva, de lipsa de bucate, sa fie silit a primi pecetea lui. Nu oricum, ci pe mana dreapta si pe frunte va fi pus semnul. Ca sa nu mai aiba stapanire omul a se pecetlui cu mana dreapta, cu semnul Sfintei Cruci, si nici pe frunte a se mai insemna cu Numele Sfant al Domului, nici cu preasfanta si slavita cruce a Domnului nostru Iisus Hristos. Ca stie ticalosul ca daca se va pecetlui cineva cu crucea Domnului, ii risipeste toata puterea lui. Pentru aceasta pecetluieste dreapta omului, ca aceasta este care pecetluieste toate madularele noastre. Asemenea si fruntea care este ca un sfesnic ce poarta faclia luminii. Deci fratii mei, infricosata nevointa va fi tuturor oamenilor celor iubitori de Hristos, si pana in ceasul mortii sa nu se teama, nici sa stea cu molesire cand balaurul va incepe a pune pecetea sa, in locul crucii Mantuitorului. Si va face in asa fel incat sa nu se mai faca nici un fel de pomenire Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos.
Si aceasta o va face, fiindca se teme si se cutremura de puterea Mantuitorului nostru. Ca de nu se va pecetlui cineva cu pecetea sa, nu va putea fi robit de nalucirile vicleanului, si nici Dumnezeu nu-i va parasi, ci ii va lumina si-i va atrage la Sine. Ni se cade, noua fratilor, a intelege nalucirile vicleanului, ca nemilostiv si fara de omenie este. Iar Domnul nostru cu liniste va veni la noi, ca sa goneasca mestesugirile balaurului. Deci noi tinand neabatuta si curata credinta in Hristos, lesne vom birui puterea vrajmasului; si se va departa de la noi neputinciosul, neavand ce sa ne faca. Ca eu, fratilor, va rog pe voi iubitorilor de Hristos, sa nu ne molesim, ci mai ales puternici sa ne facem cu puterea crucii. Cu toate acestea ni se cade noua a ne ruga, ca sa nu cadem in ispita. Deci fiti gata ca niste credinciosi robi, neprimind pe altul. Ca de vreme ce furul si pierzatorul si cel fara de omenie, mai intai va veni intru ale sale vremuri, vrand sa fure si sa junghie si sa piarda turma cea aleasa a lui Hristos, adevaratul Pastor; Caci se va da pe sine drept adevaratul Pastor, ca sa insele oile turmei lui Hristos.
Aceasta cunoscand-o vrajmasul, ca iarasi va sa vina din cer Domnul cu slava, a socotit aceasta ca sa ia asupra sa chipul venirii Lui, ca sa ne insele pe noi. Iar Domnul nostru va veni ca un fulger infricosat pe pamant. Dar vrajmasul nu va veni asa. Se va naste cu adevarat dintr-o femeie spurcata, care va fi unealta a lui. Deci nu se va intrupa diavolul, ci in acest fel va veni ca sa insele pe toti. Fiind smerit, linistit, urand cele nedrepte, spre iudei intorcandu-se, bun, iubitor de saraci, peste masura de frumos, cu buna asezare, lin catre toti, cinstind in mod special pe evrei (caci ei asteapta venirea lui). Iar intru toate acestea se vor face semne, aratari si infricosari cu multa stapanire, si se va mestesugi cu viclesug ca sa placa tuturor, si sa fie iubit de multi. Si daruri nu va lua, cu manie nu va grai, mahnit nu se va arata, si cu chipul bunei randuieli va amagi lumea, pana ce se va face imparat. Si dupa ce vor vedea multe popoare niste fapte bune ca acestea, toti impreuna cu o socoteala se vor face, si cu bucurie mare il vor propovadui pe el imparat, zicand unii catre altii: Au doara se mai afla vreun om ca acesta bun si drept? Si mai mult poporul cel ucigas al evreilor il vor cinsti si se vor bucura de imparatia lui. Pentru aceea si ca unul ce va cinsti mai mult locul si templul, va arata tuturor ca are grija de ei. Si cand va imparati balaurul pe pamant, cu mare sirguinta, toate popoarele ii vor veni in ajutor: Edom si iarasi Moab, inca si fiii lui Amon, ca unui adevarat imparat i se vor inchina lui cu bucurie, si ei se vor face cei dintai aparatori ai lui.
Apoi imparatia
aceluia se va intari si va bate cu manie pe trei imparati mari. Iar dupa
aceasta se ve inalta inima lui, si-i va varsa amaraciunea lui, punand inainte,
din Sion, veninul mortii, tulburand lumea, va clatina marginile, va necaji
toate, va pangari sufletele. Nu se va arata ca un cucernic, ci in toate ca unul
fara de omenie: manios, cumplit, nestatornic, infricosat, urat, uracios,
salbatic, pierzator si silindu-se a arunca in groapa paganatatii tot neamul
omenesc, prin a sa nebunie.
Si stand multimea
inaintea lui si alte popoare multe, laudandu-l pe el pentru naluciri, vor
striga cu glas mare, incat se va clatina locul in care popoarele vor sta
inaintea lui. Si le va grai cu indrazneala: Cunoasteti toate popoarele puterea
si stapanirea mea? Iata dar inaintea voastra a tuturor, poruncesc acestui munte
mare ce este de cealalta parte ca sa vina aici la noi. Si va zice spurcatul: si
va alerga, adica muntele in privirea tuturor, insa nicidecum din temeliile lui
mutandu-se. Caci cele ce Dumnezeu Prea Inalt dintru inceputul zidirii le-a
intemeiat si le-a inaltat, asupra acestora spurcatul Antihrist, stapanire nu
are, ci va amagi lumea cu naluciri vrajitoresti. Si iarasi altui munte ce va
sta in adancul marii, ostrov foarte mare fiind, ii va porunci sa se duca pe
uscat. Dar ostrovul nu se va misca nicidecum, ci nalucire va fi. Si iarasi isi
va intinde mainile lui, si va aduna multime de taratoare si pasari. Asijderea
inca va pasi pe deasupra adancului, si pe mare si pe uscat va umbla; insa toate
acestea vor fi naluciri. Si multi vor crede intru el si-l vor slavi ca pe un
Dumnezeu tare. Iar cei ce vor avea pe adevaratul Dumnezeu, li se vor lumina
ochii inimii lor, si cu de-amanuntul vor privi prin credinta curata si vor
cunoaste inselaciunea lui. Acestea, toate facandu-le, va insela lumea si multi
vor crede lui, slavindu-l ca pe un Dumnezeu tare. Iar cati vor avea frica lui
Dumnezeu in ei si ochii inimii luminati, vor cunoaste ca nici muntele nu s-a
mutat din locul sau, nici ostrovul nu a iesit din mare pe pamant. Si toate
acestea intru numele sau le va savarsi Antihrist si nu vor fi adevarate, precum
am zis mai sus. Caci cu farmece va savarsi toate mincinoasele lui minuni,
fermecand vederile oamenilor ce se vor pleca a crede lui.
Si acestea asa
facandu-se, si popoarele inchinandu-se lui, laudandu-l ca pe un Dumnezeu, din
zi in zi se va mania Cel Prea Inalt in ceruri si isi va intoarce fata Sa de la
el. Si dupa aceea se vor face cumplite semne: foamete neintrerupta, cutremur
neincetat, morti necontenite si temeri infricosate. Atunci cerul nu va mai
ploua, pamantul nu va mai rodi, izvoarele vor seca, raurile se vor usca, iarba
nu va mai rasari, verdeata nu va fi, copacii din radacina se vor usca si nu vor
odrasli. Pestii si chitii marii in ea vor muri si putoare pierzatoare va
trimite marea si sunete infricosate, si de huietul valurilor vor muri oamenii
de frica.Nicaieri nu vor afla sa se sature de mancare, caci se vor pune peste
tot conducatori tirani. Si daca cineva va aduce cu sine pecetea tiranului
insemnata pe frunte si pe mana dreapta, va cumpara putine din cele ce se vor
afla. Atunci va plange si va suspina cumplit tot sufletul, si ziua si noaptea
se vor chinui. Atunci vor muri pruncii la sanul mamelor, vor muri si mamele
deasupra pruncilor lor. Va muri tatal cu fiii si femeia pe drum, si nu va fi
cine sa-i ingroape sau sa-i stranga in morminte.
Putoare rea va fi din
cauza multimii mormintelor, si a trupurilor ce vor fi aruncate pe strazi si
pretutindeni, care mult vor necaji pe cei vii. Dimineata toti vor zice cu
suspinuri si cu durere: cand se va face seara ca sa dobandim odihna? Si venind
seara, iarasi cu lacrimi prea amare vor grai intre dansii: oare cand se va
lumina, ca de necazul ce ne sta deasupra sa scapam? Atunci se va vesteji
frumusetea fetei tuturor, si vor fi fetele lor ca de morti, si va fi urata
frumusetea femeilor. Si toti cei ce s-au plecat cumplit fiarei si au luat
pecetea aceluia, adica paganescul chip al spurcatului, alergand catre el, vor
zice cu durere: da-ne noua sa mancam si sa bem, ca toti murim de foame, si
goneste de la noi fiarele cele veninoase. Si neavand ce raspunde ticalosul, va
zice cu multa asprime: de unde sa va dau eu, oamenilor, ca sa mancati si sa
beti? Ca cerul nu voieste sa dea pamantului ploaie, si pamantul nicidecum n-a
dat seceris sau roada. Si auzind acestea multimile, vor plange si se vor tangui
cu totul, neavand nici o mangaiere. Necaz peste necaz va fi lor nemangaierea,
caci de buna voie au crezut tiranului. Si ticalosul nu va putea nici lui sa-si
ajute, si cum ar putea sa-i miluiasca pe ei? Intru acele zile vor fi nevoi mari
din cauza balaurului, de frica, si de cutremurul cel mare si huietul marii, de
foamete, de sete si de muscarile fiarelor. Toti cei ce vor lua pecetea lui
Antihrist si se vor inchina lui, nu vor avea nici o parte de Imparatia lui
Hristos, ci dimpreuna cu balaurul se vor arunca in iad.
Fericit va fi acela
ce se va afla curat si credincios, si va avea in inima lui credinta fara de
indoiala catre Dumnezeu, ca fara de frica vor lepada intrebarile lui Antihrist,
defaimand muncile si nalucirile lui. Iar mai inainte de acestea, va trimite
Dumnezeu pe Ilie Tesviteanul si pe Enoh, ca un milostiv ca sa propovaduiasca cu
indrazneala cunostinta de Dumnezeu tuturor, ca sa nu creada lui Antihrist. Ca
vor striga si vor zice: Inselator este, o, oamenilor! Nimeni sa nu creada lui
nicidecum, sau sa-l asculte pe acest luptator de Dumnezeu! Nimeni din voi sa nu
se infricoseze, ca degrab se va surpa. Iar Domnul cel Sfant vine din cer, sa judece
pe toti cei ce s-au plecat semnelor lui.
Insa putini vor fi
cei ce vor asculta si vor crede propovaduirea proorocilor. Iar aceasta o va
face Mantuitorul ca sa-si arate negraita Sa iubire de oameni, ca nici odata nu
voieste moartea pacatosului, ci voieste ca toti sa se mantuiasca. Ca nici in
vremea aceea nu va lasa neamul omenesc fara de propovaduire, ca fara de raspuns
sa fie toti la Judecata. Deci multi din sfintii care se vor afla atunci vor
varsa rauri de lacrimi cu suspinuri catre Dumnezeu Cel Sfant, ca sa fie
izbaviti de balaur, si cu mare sarguinta vor fugi in pustietati, in munti si in
pesteri si cu frica se vor ascunde. Si li se va darui aceasta de la Dumnezeu
Cel Sfant, si-i va povatui pe ei harul in locuri hotarate si se vor mantui,
fiind ascunsi in gauri si in pesteri, nevazand semnele si infricosarile lui
Antihrist. Ca celor ce au cunostinta, cu lesnire le va fi cunoscuta venirea
lui. Iar celor ce isi au mintea permanent la lucruri lumesti, macar daca ar si
auzi, nu vor crede, si urasc pe cei ce le-ar spune. Pentru aceasta sfintii
primesc putere de a scapa, pentru ca toata invaluirea si grijiile vietii
acesteia le-au lepadat.
Atunci va plange tot
pamantul. Marea si aerul vor plange impreuna, si dobitoacele cele salbatice cu
pasarile cerului. Vor plange muntii si dealurile si lemnele campului. Vor
plange si luminatorii cerului dimpreuna cu stelele pentru neamul omenesc. Caci
toti s-au abatut de la Dumnezeu Cel Sfant si ziditorul tuturor, si au crezut
inselatorului, primind pecetea spurcatului Antihrist, in locul facatoarei de
viata Cruci. Vor plange toate bisericile lui Hristos cu plangere mare, ca nu va
mai sluji sfintirea si prinosul! Iar dupa ce se vor implini trei ani si
jumatate ai stapanirii spurcatului si dupa ce se vor implini toate smintelile
in tot pamantul, dupa cum zice gura Domnului, atunci va veni Domnul si
Mantuitorul nostru ca un fulger stralucind, din cerul cel sfant, Cel prea curat
si infricosat si prea slavit. Dumnezeul nostru si Imparatul si Mirele cel fara
de moarte, pe nori cu slava neasemanata, alergand inaintea lui ingerii si
arhanghelii, toti vapaie de foc fiind. Heruvimii avand ochii in jos, si
Serafimii zburand si fetele si picioarele ascunzandu-le cu aripile, strigand cu
frica unul catre altul: Sfant, Sfant, Sfant, Domnul Savaot. Si glas de trambita
graind cu frica: Sculati-va cei ce dormiti, iata a venit Mirele.
Atunci se vor
deschide mormintele si va auzi tarina cea putrezita acea mare si infricosata
venire a Mantuitorului, si intr-o clipa se vor scula toate semintiile si vor
cauta la frumusetea cea sfanta a Mirelui. Si milioane si mii de mii de ingeri
si de arhangheli si nenumarate ostiri se vor bucura cu bucurie mare. Atunci
sfintii, dreptii si toti care nu vor lua pecetea balaurului celui pagan, se vor
bucura foarte mult. Si se va aduce tiranul legat de ingeri cu dracii impreuna
inaintea divanului. Iar cei ce vor fi luat pecetea lui si toti paganii si
pacatosii vor fi adusi legati. Si va da Imparatul hotararea asupra lor, aceea a
osandei celei vesnice in focul cel nestins. Amin”.
Sursa – ortodoxia.me
.jpg)
